Rădăcină de păstarnac

Păstârnacul

Păstârnacul (lat. Pastinaca sativa) face parte din grupa legumelor de la care se consumă rădăcinile.

În primul an de cultură formează partea comestibilă (rădăcina îngroșată) și rozeta de frunze, iar în anul al doilea dezvoltă tulpina floriferă. Rădăcina este simplă sau puțin ramificată, fusiformă, de culoare alb-murdar ori gălbuie, acoperită cu numeroase lenticele. Pulpa este de culoare albă sau alb-gălbuie, suculentă și cu aromă specifică. Frunzele sunt lucioase pe față și pufoase pe dos, cu mult mai mari decât cele de pătrunjel și de morcov.

Păstârnacul se seamănă primăvara devreme (1-10 martie), temperatura minimă de germinaţie fiind 2-6 C. In faza de plantulă rezistă la temperaturi de -8 până la -10 C, iar rădăcina matură până la -30 C. Seminţele se seamănă în rânduri, pe terenuri însorite, bogate în materie organică, afânate. Nu se foloseşte gunoi de grajd în primul an de cultură. Distanţa între rânduri este de 30 cm, iar între plante pe rând de 7 cm (după rărire).

Rărirea se aplică atunci când plantele au 4 frunze adevărate. De asemenea, se prăşesc rândurile de 3 ori şi se udă de 6 ori (20 l apă la metru pătrat). Recoltarea se face toamna târziu (octombrie-noiembrie). Rădăcinile pot ierna în strat fără probleme şi pot fi recoltate primăvara următoare.

Se recomandă folosirea mănuşilor la lucru în zilele călduroase, deoarece frunzele mature elimină uleiuri volatile care provoacă arsuri pe piele.

Rădăcinile de păstârnac conţin  vitaminele A, B şi C, zaharuri uşor asimilabile, potasiu, siliciu, fosfor. Este nutritiv, antitoxic, antireumatismal, diuretic, bun in stările febrile. Se foloseste şi pentru combaterea calculilor renali si biliari.

0 comments on “PăstârnaculAdd yours →

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *